Nou

Mi-am pus castile in urechi, am apasat pe butonul de "play", a inceput sa ruleze aceiasi melodie pe care o ascult zilnic,de ceva timp incoace si de care nu ma mai pot satura(Kings Of Leon-Radioactive) si m-am pus pe treaba...sa scriu ceva dupa ce o luna de zile parca am fugit de asta...De ce?Nu stiu!Poate din lipsa de timp.Sau doar am vrut eu sa cred ca nu am avut timp?Lipsa de chef?Poate.Dar de data aceasta am zis sa nu ratez o ocazie care mi s-a parut cumva interesanta,insa cam grea si de neocolit pentru ca asa cum a zis domn' profesor este obligatoriu sa ii ducem un ravas de-al nostru sa isi faca si dumnealui o parerea despre taina aceasta personala a scrisului.Am scris mai sus grea deoarece eu am fost printre neseriosii(cu scuzele de rigoare pentru colegii mei aflati in aceiasi postura) care nu si-au gasit cuvintele cu o saptamana in urma si am mai tras sforile sa castigam inca o saptamana caci nu scrisesem nimic.Cine stie?!Lipsa de idei poate.Da!Sigur lipsa de inspiratie,aceasta cel putin in cazul meu,doar ca toata treaba asta cu inceputul facultatii imi pune cateva semne de intrebare:sunt eu facuta pentru meseria pentru care m-am decis sa urmez aceasta faculate?atunci daca am dubii de ce nu am aplicat altundeva?ma va ajuta cu ceva?sunt eu facuta pentru asa ceva?unde se duce viata mea?incotro o apuca?
Stiu ca risc sa scriu despre asta caci probabil mai sunt cativa dintre colegii mei care au scris despre cum inceputul acesta de facultate iti da senzatia aia dubioasa de incetosat,nou si fara cale de intoarcere catre trecut,caci tare as vrea sa mai ma pot intoarce chiar daca pentru cinci minute in pauzele din liceu cand radeam la aceleasi glumite infantile facute de colegi si tare as vrea sa imi fi scos din cap propozitia aceia cu "abea astept sa se termine liceul asta odata!" pentru ca acum imi lipsesc...imi lipseste totul...de la salalile acelea cu un miros permanent ciudat,de la bancile acelea verzi pe care am scris de atatea ori cate ceva atunci cand ma plictiseam in timpul orelor,de la discutiile cu doamna diriginta care intotdeauna ne tachina ca nu vom intra la facultate si uite ca am intrat toti,pana la atmosfera de distractie,colegialitate si intr-un final de prietenie pe care am dobandit-o in patru ani pe care i-am petrecut acolo.Toata treaba asta cu facultatea ma baga putin in ceata,ma face confuza si parca numai pot fi eu,caci trebuie sa invat din nou cum sa ma autocaracterizez intr-un mediu nou iar asa sa imi descopar valorile care ma definesc in acesta.Mi-e teama ca voi ajunge sa nu-mi placa ceea ce fac iar gandul asta ma omoara,nu vreau sa fiu un pion in drumul vietii mele.Da!Cu siguranta fac si eu parte dintre aceia care atunci cand vor sa fie mari vor sa duca lipsa de griji,doar ca stiu ca asa ceva nu exista.Viata e ciudata.Te duce pe carari neobisnuite ca sa poti gusta din cat mai multe sa ajungi candva sa stii ce decizie sa iei la momentul potrivit.Eu in schimb ma simt putin confuza...numai stiu cum e sa iti cunosti persoanele langa care zi de zi aflii ceva nou,am cateodata dubii:"daca sunt prea extravaganta, daca fac ceva anume si isi vor face o parere rea despre mine?",numai stiu cum e sa stii exact ce vor oamenii meniti sa te instruiasca de la tine caci acum va trebui inca odata sa o iau de la capat tocmai atunci cand am avut impresia ca ajunsesem sa-mi cunosc aproapele...si uite ca m-am inselat.Acum de cand am luat-o pe drumul asta am vazut ca in viata nu esti decat tu pentru tine,iar oamenii care tu ii credeai ca nu vor putea trai fara sa te auda o zi,numai dau acum un telefon,lucru care te face sa te intrebi de ce nu suntem pentru totdeauna asa cum pretindem la un momentdat si ne eschivam dupa fluctuatiile vietii?Acum sigur sunt rautacioasa si cine va citi asta va crede ca eu nu am gandit si din prisma mea,dar se inseala,caci am facut-o si da,poate nici eu nu am facut vreun pas inainte sa schimb ceva dar nu din cauza ca am uitat ci din cauza cum imi spune o persoana draga mie sunt de fel razbunatoare si nu dau prima de la mine asa usor.
Si pun pariu ca pe lumea asta sunt nenumarati adolescenti care au aceiasi problema ca mine si nu stiu unde sa se integreze si sa se evalueze ca persoana fiindca de acum o iei pe alt drum...drum care te face sa devii mai responsabil,sa iti pui cap la cap ideile,sa stii care iti sunt limitele,mai pe scurt sa inveti sa fi adult.Amintirile nu ti le lua nimeni si de aceea acum inteleg ce imi spunea mama cand eram mica "ca atunci cand voi fi mare voi vrea asa de tare sa dau timpul inapoi",doar ca asta nimeni nu stie sa o faca si va trebui sa invat sa ma descurc in aceiasi lume dar totusi atat de diferita.
In final, as fi vrut sa gasesc o concluzie care sa faca putin curat in aceste randuri in schimb nu am s-o fac caci fiecare intelege ce vrea,cum vrea indiferent de ce ii spun cei din jur...deci tu ce intelegi?






Material realizat pentru cursutul de Tehnici de Redactare
Multimiri domnului profesor, D.Placinta!